SUPER-DJOKER

Invincibilitatea lui Djokovic deranjează: lumea tenisului este intrigată și nu-și explică cum cineva ca „Nole”, care joacă prost, fără vlagă și energie primele 6 meciuri la limita eliminării, pe o suprafață unde n-a făcut senzație niciodată, să câștige mai ușor decât s-a văzut o finală, cu Nadal la „Wimbledon”, debordând de agresivitate și forță uluitoare.

„Așa salturi de performanță fizică sunt posibile doar cu stimulente” vorbesc pe la colțuri clevetitorii aducând ca argument semifinala US Open-ului 2010 cu Federer, la finalul căreia sârbul era stors, pentru ca, în ultimul act cu Nadal, să afișeze o prospețime suspectă.

Mulți nu au uitat leșinul lui Thomas Muster cu Andrea Gaudenzi în semifinalele de la „Monte Carlo `95” când austriacul a câștigat pentru ca apoi, o noapte întreagă, să stea sub perfuzii și să câștige titlul „Principatului” de la 0-2 la seturi cu Boris Becker. Germanul, de altfel, a și acuzat, în conferința de presa de după finală, că Muster nu putea juca decât dopat, motiv pentru care Becker a încasat o amendă de 20.000 de dolari...

Alții nu ignoră crizele de sinceritate sinucigașă prin care McEnroe sau Agassi au recunoscut că au trișat: „M-am dopat ca un cal” suna confidența zguduitoare a lui Big Mac, americanul dat în vileag de fosta soție, actrița Tatum O`Neal. Recordul de invincibilitate al lui McEnroe din 1984 era să fie egalat de Djokovic dacă sârbul ajungea în finala de la „Roland Garros”...

Specialistii în fiziologia sportului propun un alt reper comparativ: Gabriela Szabo, pentru a alerga la Mondialele de atletism în două probe, de 3000 m, și respectiv de 10.000 m, se antrena ani de zile prin Africa de Sud sau la altitudine. S-a întâmplat să renunțe să alerge 10.000 m pentru a fi sigură că deține energia necesară câștigării cursei de 3.000 metri. În atletism este imposibilă o recuperare atât de miraculoasă similară cu cea din tenis. Iar pentru un jucător de tenis consumul de energie, după un meci de 5 seturi, este incomparabil mai mare decât o alergare de 3.000 metri.

Medicii sportivi pretind că dopingul relevă ca indicii inconsistența în joc și accidentarile dese. Nu este cazul lui Djokovic. Nu în 2011.

„Când un tenisman face ravagii câteva luni la rând, câștigând turneu dupa turneu, după care se prăbușește fizic și se mai și accidentează, atunci devine suspectă performanța sa” motiveaza doctorii.

Aceștia îsi argumentează logica: „Când folosești stimulente, îți forțezi corpul mult peste limita pentru care este pregatit și de aici și accidentarile foarte dese. E ca și cum ai pune un motor de 500 CP pe o caroserie de . E absolut evident că, într-un timp mai scurt sau mai lung, caroseria va crăpa pentru că nu a fost proiectată să reziste la un așa efort. La fel și corpul omenesc cuplat cu dopajul” sună o explicație autorizată.

Există voci în tenis care aduc în discuție accidentarea lui Nadal la „Australian Open” 2010: ca să fie recuperat în timp record, spaniolului i-a fost injectată plasmă îmbunătățită în tendon. „Aceeași plasmă îmbunătățită care se folosește și în blood dopping, dopaj care nu poate fi detectat” acuză detractorii. Rezultatele au fost fenomenale: Nadal a câștigat totul în 2010. În acest sezon a repetat aceeași rețeta care a fost ineficientă în fața tsunamiului Djokovic” spun apărătorii sârbului care a câștigat toate marile finale din 2011 cu Rafa.

„În 2010 am cucerit trei Grand Slamuri, însă știam că nu am cum să mențin acest nivel la nesfârșit. Probabil nici nivelul lui Novak din acest moment nu va fi infinit. Eu voi fi acolo, pregătindu-mă și asteptând să-l bat înca o dată" Rafael Nadal

Alți acuzatori se folosesc de un articolul publicat în care Nadal și cinci fotbaliști de la Real Madrid au fost declarați dopați de președintele Uniunii Cicliste Internaționale, Pat McQuiad: „Numele unor mari fotbaliști, tenismani, înotători și atleți figurează pe lista celor banuiți de dopaj transmisă nouă de autoritățile medicale mondiale” suna dezvăluirea halucinantă a șefului UCI.

Suspiciunile au fost alimentate și de celebrul cântăreţ Johnny Halliday, care dădea în vileag secretul tinereţii sale: oxigenarea sângelui, o metodă prin care creşte capacitatea de efort. Vedeta rock a recunoscut, la un post de radio, că mergea des la o clinică din Madrid unde se practică asemenea proceduri: "Mulţi fac ca mine. M-am întâlnit acolo, printre alţii, şi cu Nadal, şi cu Zidane !" au năucit vorbele scăpate de Halliday dar care au şocat lumea sportului.

DIETA „NUMBER ONE”

O alimentație fără gluten nu produce doar modificări fizice. Influențează capital psihicul în conjunctura în care tenisul este un sport care se joacă săptămână după săptămână, 11 luni pe an. Djokovic consumă acum produse care nu conțin grâu, orz și secară, motiv pentru care este pe tot terenul. Ajunge toate mingile, iar Nadal și Federer n-au nicio șansă să mai prindă un tenisman asemănat cu un „Speedy-Gonzales atomic”...

Licențiat în nutriție și psihologie, profesorul David Levitsky de la „Cornell University” pretinde că „dieta Djokovic” e nu numai în avantajul celor cu ușoare alergii, ci chiar și pentru cei care nu sunt intoleranți la gluten: "E în primul rând vorba de energia mentală, mai mult decât despre cea oferită de musculatură. Mai multe studii certifică acest fapt care, dacă este conștientizat ca Djokovic, schimbă profund comportamentul”

EXISTĂ MEDICAȚIE ?

Nu s-a inventat un medicament sau tratament care să poată vindeca boala celiacă, dar aceasta poate fi ținută în frâu cu ajutorul unei diete „a la Djokovic”: chiar dacă s-ar alimenta sănătos, „Nole” ar suferi de malnutriție. Cercetătorii susțin că boala celiacă se transmite în familie: Djokovic nu cunoaște vreo rudă cu un asemenea diagnostic în condițiile în care ultimele studii medicale relevă că cel puțin 500.000 de oameni sufera de intoleranță la gluten, spre exemplu, în Marea Britanie.

BOALA CELIACĂ

Este raspândită, în general, în zonele cu climă temperată fiind de zece ori mai frecventă la rudele de gradul I. Forme tipice: diaree (la aproximativ 1-2 ore după o masă care conține făinoase) iar în stadiile avansate - steatoree și malabsorbție. Toate simptomele dispar după 1-2 săptămâni de dieta fără gluten. Numărul tot mai ridicat de persoane care suferă de boala celiacă a făcut ca vânzările produselor care nu conțin gluten să crească până la 100 de milioane de lire sterline în 2010 în Marea Britanie.

ALIMENTE CU GLUTEN

Glutenul se găsește în iaurturile cu fructe, înghețată, ciocolata caldă, cuburi pentru ciorbă, anumite tipuri de brânză, carne la conservă, cârnați, sos de tomate, unt de arahide.

ALERGIA HĂNESCU

De ce abandonează Hănescu, de multe ori la Roland Garros ? Ultima dată Hănescu „s-a predat” chiar în fața lui Djokovic. Problemele de sănătate ale lui Victor nu sunt recente și, cu atât mai puțin, știute. În 2005, anul în care „a prins” sferturile de finală ale French Open-ului, Hănescu a suferit o alergie imediat după meciul câștigat, în turul secund, cu argentinianul Juan Ignacio Chela. Asta după ce, în 2004, Victor se retrăsese înainte să termine partida cu olandezul Martin Verkerk, nimeni altul decât finalistul ediției precedente...

Puful salcâmilor și teilor plantați la câțiva metri de terenurile secundare de la „Roland Garros” și polenul zecilor de mii de flori care împânzesc arena pariziană i-au declanșat lui Hănescu o criză care l-a forțat să renunțe la tot programul dinaintea unui meci de „dublu”. Mai mult, pentru a evita reinstalarea crizei alergice, Hănescu a făcut antrenamentele la Axen, departe de arena oficială a Open-ului francez.

Ce este alergia la polen? Un tip de alergie care poate provoca inflamația mucoasei nazale cunoscută sub denumirea de febra fânului sau polinoză: o formă de rinită sezonieră provocata de polenul transportat de vânt. De cele mai multe ori transmisă ereditar (50%-90% dintre pacienții care suferă de febra fânului au istoric de alergii în familie). În condițiile de joc de la Roland Garros, cu soare, temperatură de 32 de grade Celsius dar și rafale de vânt, organismul lui Hănescu reacționează la proteinele din polen. Nasul este înfundat, însoțit de mâncărime (prurit) intensă, secrețiile sunt clare, lichide și, adesea, abundente. Ochii iritați și roșii, pleoapele umflate. Lăcrimarea este excesivă. (conjunctivită) Strănut foarte frecvent (în salve) Gât iritat și chiar dureros (faringita) La aceste simptome se adăugau senzația de oboseală, dureri de cap și scăderea acuității auditive.

Pe baza recoltelor sangvine, medicii au încercat să prescrie o rețetă particularizată la interdicțiile antidoping: - Claritin, 3 luni pe an [seara aceasta induce somnolență] - Ventoline [nu l-a putut folosi pentru ca figura pe lista substanțelor interzise] - Becotide [condiționat ca aerosol] - Seretide [conținea Serevent care s-a dovedit, încă din 2003, că are efecte secundare, chiar fatale, pentru bolnavii de astm]

La ediția Roland Garros-ului din 2005, Hănescu a dormit foarte puține nopți: criza alergică la polen l-a împiedicat până să și respire, în ciuda medicamentației utilizate.

Factorii de risc ?

• poluarea

• lipsa alăptării materne

• imunitatea scazută

• virozele respiratorii din primii ani de viață

• mucegaiurile

• acarienii (microorganisme din praful de casă)

Aceeași problemă o avea și spaniolul Alex Corretja dar într-o formă agravantă: a venit într-un an sa joace „Open România” la București dar condițiile igenice din camera de hotel l-au determinat să renunțe la turneu [cauza principală a fost mocheta mucegăită]. Oriunde ar fi jucat, în orice hotel de lux ar fi stat, Corretja cerea curățenie de trei ori pe zi iar patul, masa, scaunele și dulapurile să fie acoperite cu cearceafuri de unică folosință. Interesant că la Roland Garros, Corretja niciodată nu juca pe terenuri secundare ci numai pe arenele Philip Chatrier, Suzanne Lenglen și Court 1. Acestea, din cauza înălțimii tribunelor, reduceau declanșarea crizei alergice a spaniolului care „a prins” și o finală la Paris. Și a fost într-un an, 2002, când l-a eliminat pe Andrei Pavel în „primii opt”: românul s-a folosit de ploaie, care suspendase zile în șir turneul, pentru a fugi de la Paris până la Halle Westphalia, în Germania, pentru a asista la nașterea celui de-al doilea copil al său. Andrei a șofat ore în sir, „a evitat” trei accidente pe drum, dar a ajuns după ce soția sa, născuse. S-a întors la Paris chiar în noaptea dinaintea reluarii meciului cu Corretja, dormind la „Roland Garros” pe banchetele din „Players Lounge” și îndopându-se cu batoane de ciocolată...